Eu folosec de obicei Circuit Maker 6 (versiunea Pro), dar i-am completat biblioteca cu modele de la Circuit Maker 2000.
Va recomand sa salvati aceste programe (sunt free si inca sunt date pe net), sa le instalati si sa invatati sa lucrati cu ele.
Referitor la circuitul analizat, cu CM 6 am simulat raspunsul in frecventa, ca sa evidentiez cat de mult este influentat de capacitatea de reactie colector-baza, prin efectul Miller.
Se vede ca banda de frecventa nu este prea mare, din cauza efectului Miller. Daca se utilizeaza tranzistoare de RF (BF...), cu Ccb mai mica decat la BC-uri, atunci banda de frecventa creste, dar se micsoreaza si amplificarea (BF-urile au amplificarea in curent, beta, de ordinul zecilor, iar la BC-uri este de cateva...
Ultimul mesaj
Din schema de mai sus lipseste o rezistenta...
Si care e aia? Una intre baza finalului si masa, sau unde?
Aia e intre masa si baza finalului sau intre baza si emitorul finalului ...
De pe internet, desigur.
De văzut aici în principal circuitul magnetronului, schemă generalizată.
Cum este construit și cum funcționează magnetronul, vom reveni ...
În lipsă de ceva mai bun (mai prof) se poate ansambla un regulator de tensiune în jurul unui „întrerupător cu variator (pentru lustră)”. Se găsesc la prețuri reduse (cele chinezești, cca. 20 lei) și parcă nu merită să le construiești (un triac, un diac, potențiometru cu ax de plastic, etc). Eu am folosit unul care poate duce 800W (sau 6 A - cum scrie pe el) (nu l-am forțat, mai ales că nu are un radiator serios). La un redresor cu traf de 100 W, merge perfect.
Ultimul mesaj
Stabilizatoarele ferorezonante taie instantaneu varfurile de tensiune si ar fi bune la protejarea unor aparate scumpe (laptopuri etc). Este bine sa aveti unul.
Dioda lambda este un circuit cu doua borne (dipol), care prezinta pe caracteristica U-I o zona cu rezistenta dinamica negativa de tip N, la fel ca dioda tunel. Poate sa inlocuiasca dioda tunel (tunnel diode) in unele aplicatii, in special la frecventa sub 200 MHz. Se poate realiza cu doua tranzistoare JFET, unul cu canal n si al doilea cu canal p.
Dioda_lambda_JFET.jpg
D_lambda_U-I.jpg
Se poate construi dioda lambda si cu JFET cu canal n si un tranzistor bipolar pnp, dar merge mai prost ca cea doua JFET-uri.
Dioda_lambda_bipolar.jpg
D_lambda_bip_U-I.jpg
Fara condensatorul din divizorul de tensiune din baza pnp-ului circuitul nu merge la frecventa inalta. Valoarea lui se stabileste experimental, in functie de capacitatile interne ale tranzistorului pnp. Trebuie ca divizorul de tensiune sa fie compensat in frecventa, adica sa aiba acelasi raport de divizare la toate frecventele.
In cazul dipolilor cu caracteristica de tip N trebuie sa se cunoasca curentul de varf Ip, unde...
Ultimul mesaj
Nu fiti zgarciti si cumparati 2N5460 cat timp sunt la vanzare.
Inainte de anul 1990 si cativa ani dupa, microfoanele cu carbune se gaseau "pe toate drumurile", pentru ca erau utilizate la telefoanele clasice. In prezent sunt raritati, se vand pe ebay cu 15-20 $. Totusi, unii au inca multe microfoane de tipul asta si ar fi o pierdere daca le lasa nefolosite. Sunt foarte sensibile si nu necesita amplificare mare.
Se zice ca ar fi zgomotoase, de la contactele aleatoare dintre granulele de carbon, insa eu am constatat ca in multe aplicatii sunt de preferat in locul microfoanelor cu electreti sau dinamice. Nu sunt de fidelitate (frecventa maxima cam de 6 KHz), dar sunt sensibile (cele bune, fara probleme "de sanatate").
Avand rezistenta variabila dependenta de nivelul presiunii acustice, trebuie sa fie alimentate in curent continuu. Pe net am vazut ca la schemele clasice se recomanda un curent prin microfon de aproximativ 20 mA, daca actioneaza direct castile telefonice.
Pentru ca strica aspectul si oricum doza magnetica nu merge decat cu coarde de sarma...la chitara clasica coardele sunt de nylon. Si alea de bas, care sunt metalice, sunt neferoase, ne-magnetice....exista ceva piezzo, un fir din ala de bagat sub cordar, dar nici ala nu suna bine din cauza presiunii insuficiente de la coardele de nylon...
Va rog, daca aveti o biblioteca de modele Darlington de semnal mic: BC51x, MPSA14, etc.
Multumesc!
Ultimul mesaj
Puneti rezistoare de valoare mare (sa zicem 1 Megohm) intre baza si emitor la fiecare tranzistor, sa vedeti daca mai apar erori de convergenta. Acele rezistoare nu afecteaza functionarea circuitului.
Cand eram elev la liceu (anii '70) am citit o carte despre cum se face codarea si decodarea stereo, varianta analogica.
Am imprumutat-o de la un coleg, acum se gaseste (rar) si la anticariate.
Receptorul stereofonic 1972 D Suciu
Este si in format pdf, dar este scanata prost, cu contrast scazut, oboseste ochii.
Sa cumparati cartea, daca reapare la anticariate.
Sunt descrise si variantele vechi de decodoare (cum era la rr Maestro) cu filtre LC. Acum este simplu, lipesti un integrat cu refacerea PLL a purtatoarei de 38 kHz, MC1310, beta A758 etc.
Merita sa cititi/invatati ce scrie in cartea respectiva.
Așa este mai nou acum. Și numai așa dacă trebuie făcută înlocuirea celor vechi.
Nu știu să spun dacă se fabrică la noi (licență), mai ales că sunt mai multe modele, depinde de furnizor (sau de firma care le instalează).
Pe scurt :
- înregistrează (consumul) și detectează mai multe tentative de fraudă !
- contorul de apă este un apometru cu un modul radio atașat. Modulul memorează mai multe date ...
- microprocesor pe 16 bits
- datele sunt ransmise prin radio, permițând citirea din afara apartamentului. Unii instalatori spun abonaților că citirea se face din satelit ...
- transmiterea datelor se face (de regulă) după un semnal de interogare.
- P. emisie cca. 12 dB/mW (sau 3-15 mV altele)
- durata transmisiei 8 msec.
- sau, durata transmisie 10 msec, rata 90 kBaud (bits/sec) (așa scrie)
- frecvența de lucru 868,95 MHz.
- baterie, de regulă Li cu 3V, viața min. 10 ani.
- sunt altele care transmit după un anumit program, telegrame elaborate (!)
- raza de acțiune 500 m (apometru cu...
Ultimul mesaj
Instalate pentru PPC, Oltenia, Dobrogea, Est Muntenia ... Altă mâncare de pește.
Se prezintă doar diagrama procesului de încărcare, implementată de regulă în mai toate încărcătoarele (redresoarele) automate de pe piață. Acelea care se vând pe la hipermarketuri și nu numai, și care sunt cam toate făcute în China, chiar dacă au nume germane. Din fabricație, au I max. = 3,8 ... 6 A.
De regulă se vând cu instrucțiuni sumare, sau fără.
Unele pot încărca și baterii de 6 V, altele pot fi folosite și ca sursă de 13,8 V
Explicație la prima diagramă : acel încărcător poate reface baterii descărcate, dar nu sub 7,5 V. Aducerea la nivelul de 10,5 V se face cu impulsuri de curent, altfel amperajul ar fi prea mare.
Ultimul mesaj
Încă unul, mai simplu.
Întreruperea încărcării, tot așa : când U bat. atinge o anumită valoare, D3 nu mai poate intra în conducție, joncțiunea anod-poartă a Th nu mai poate fi deschisă, ș.a.m.d. Pragul nu este prea precis, în schema originală, cu un Zener de 9-10-11 V, rezulta undeva pe la 13,5 V. Deci ar merge un Zener de 12V (care se și găsește), pentru un prag de cca. 14,5V (zic și eu).
Scopul acestui topic este sa-i ajutam pe putinii tineri (elevi, studenti) care s-ar putea pasiona de electronica, sa cumpere componente electronice cu care sa experimenteze. Trebuie sa le si spunem la ce ar fi bune acele piese, ca ei nu au habar.
De exemplu, am vazut la un magazin diode varicap BB405B la pretul de numai 0,1 lei. Eu am cumparat deja cateva sute.
Sunt pentru UIF si au capacitatea maxima de 18 pF (sper sa nu gresesc), erau folosite in selectoarele canale de la TV. Au Q-ul si raportul Cmax/Cmin bune. Fiind atat de ieftine, se pot pune in paralel cu zecile si se pot utiliza inclusiv in circuite RF (oscilatoare si amplificatoare, radioreceptoare etc) care merg la cativa MHz.
Tot acolo am vazut ca au tranzistoare KTC9018-KEC, la numai 0.25 RON/buc, utilizabile in tot ce tine de RF (oscilatoare, mixere etc) pana la cateva sute de MHz. Inlocuiesc BF-urile (214, 215, 254, 255, etc) in toate circuitele. Au Ft mai mare ca BF215, dar in rest (factor de zgomot si capacitati...
Ultimul mesaj
Vad ca n-au scazut sensibil stocurile la superelectronic2000.ro , inseamna ca nu se mai cumpara componente. Au cam disparut pasionatii de electronica si nici reparatii nu se mai fac. Tineretul este strain de astfel de preocupari, iar noi am imbatranit. Situatia este trista. Nu vom mai avea forta de munca cu calificare in electronica, pentru ca nici locuri de munca nu sunt.
Date despre partea de propulsie electrică.
De exemplu a noastră Dacia Spring, fabricată în China :
Ultimul mesaj
Câteva calcule aproximetive :
avem adică 9 kWh și 12 kWh la 100 km ( urban și combinat )
cu un încărcător eficient, randament (să zicem) 0,8 %, ar rezulta un consum energie din rețea 11,5 kWh și 15 kWh
la un preț de 1,3 lei / kWh ar veni cam 15 lei și 20 lei la 100 km. Pare OK.
Sau refacerea plinului de la zero : 27 kWh /0,8 x 1,3 lei = 44 lei. Iar pare OK.
VW Up e var. 1 are baterie de 17 kWH , motor 60 kW
VW Up e var. 2 are baterie de 32 kWH , 310 V, motor 60 kW
Fiat 500 e are baterie de 24 kWh sau de 42 (37) kWh cu motor de 87 kW, consum realist 16 kWh/100.
Am postat de multe ori despre felul in care vad realizarea unui montaj/proiect. De data asta o sa il fac online cu voi pe forum. Sper sa fie cuiva de folos, caci dupa cum spunea Dudi (era pe alt forum), un montaj facut trebuie sa fie "frumos, cat de cat".
Ce voi include in topic:
1. Studiul de fezabilitate (stiu ca pare pompos), dar o sa vedeti de ce ii spun asa. Avem o schema, exista componentele sau sunt unobtainium? Gasit o cutie care sa ni se potriveasca scopului final? Vizam un produs de genul difuzoare intr-o cutie de pantofi sau ceva ce il putem vinde fara jena cuiva?
2. Conceptia asistata de calculator (eu folosesc Autocad si Eagle). Amplasarea componentelor, interfetele si interferentele (cum le evitam). Altfel spus: daca intra sau nu in cutie, si cat de usor putem sa modificam, depanam sau recuperam piesele in caz ca dam gres sau ne plictisim si vrem sa construim altceva cu anumite componente deja folosite.
3. Finalizarea practica.
Ce nu includ:
1. Simulari sau explicatii...
Ultimul mesaj
Si etapa finala.
Cutia, indiferent daca-i din metal sau plastic, o imbrac in scotch de zugravit. Imi va permite sa notez si sa identific exact unde sunt gauri de dat. In plus ca eviti zgarieturi pe cutie. Are sa se zgarie cutia mai tarziu, dar o sa fie patina timpului.
01.jpg
Pun panoul frontal peste capac si desenez toate gaurile. Dupa, le notez puncul central si dau o gaura cu spiral (1-1,5mm) ca sa fiu sigur ca centrez bine gaura.
02.jpg
03.jpg
04.jpg
Pentru gauri folosesc genul asta de freza (nu stiu cum ii spune). Avansez pas cu pas pana ajung la diametrul dorit (se poate masura cu sublerul si determinat imediat care e nivelul potrivit).
05.jpg
Asa arata dupa gaurile. Bavurile se curata cu freza tronconica.
06.jpg
Toate firele lipite, mufele instalate.
07.jpg
Si o imagine de ansamblu.
08.jpg
09.jpg
Facut teste iar, in 2 situatii:
1. Semnal mare: 2 efecte in serie si Noise Gate-ul dupa, deci atac cu semnal de cativa volti.
Acum ceva ani, cred ca sunt cel putin fo 5-6, cum faceam cablaje acasa (metoda foto), costul cablajelor pre-sensibilizate era ceva de considerat. Asa ca, in loc sa continui sa tai cu un mini-traforaj de bijutieri, am decis sa construiesc ceva care taie drept si nu face zdrente folia de cupru.
A rezultat ceea ce se vede mai jos. Un traf cu iesire de 12Vac, o punte, nici o filtrare, si un motor de 12Vcc (din colectia proprie de barcute RC) nu foarte rapid (vibratiile sunt problematice cand masina de taiat este din lemn si cuplajul este oarecum excentric).
Ca sa fiu sigur ca tai drept, atasez un ghid (bucata lemn profil patrat) cu 2 cleme cu surub. E musai sa fie totul bine aliniat in ambele capete ale cabajului de taiat ca sa fie o taietura perfecta pe linia punctata.
20240929_165648.jpg
20240929_165643.jpg
Calitatea taieturii din fabrica:
IMG_20240929_191928.jpg
Mi s-a stins un beco-led de 5W, nu mai dătea niciun semn de viață. Nici acesta nu cred că m-a ținut 10 mii de ore.
În loc să fie depus regulamentar în casetele speciale de deșeuri ale unor magazine, a intrat în operație, să veden ce mai este la interior. Surpriză (pentru mine), nu știam ... nu mai este cu condensator de balast.
Schema este una prelucrată de pe net, componente reduse la minim necesar (ce nu am găsit eu este hașurat)...
Textul tot ceva de pe net :
Este prezent constant-current regulator chip (tipul ...) alimentat cu înaltă tensiune printr-un rezistor ... Cipul conține un internal MOSFET care trimite impulsuri cu frecvență mare spre LED-uri, în timp ce cipul monitorizează căderea de tensiune pe rezistență. Când este atinsă valoarea țintă a curentului prin leduri, circuitul va menține acea frecvență pentru curentul ideal.
... generare paraziți de RF ... care sunt anihilați de circuitul cu R, C și L în paralel pe leduri ... Dioda este pentru stingerea oricăror vârfuri...
Ultimul mesaj
De obicei la astea primul crapa chiar acel integrat, care ar fi mai ok daca ar fi pus intr-o capsula cu radiator, gen TO-220-5, ca TDA-2030. Nu disipa mult, dar merge intr-o incinta calda si inchisa. Apoi se mai poate intrerupe un led din grupul serie, la becurile care nu se pot desface, daca vad un led cu punct negru il strapez si mai merge asa o bucata, fiind sursa de cc acolo. Cand se duce si urmatorul nu le mai repar, ca de obicei dupa aia se tin lant. Am incercat si sa inlocuiesc cu rezistenta de 5...10 ohmi, dar tot se ard cand le vine vremea. Aia cu 10.000 de ore e doar o gogoriţă pt. departamentele de marketing. Probabil exista led-uri chiar chiar rezista acele zeci de mii de ore, dar nu in becoleduri de la supermarket-uri. Din pacate nici alea auto care sunt scumpe si se schimba greu nu au viata asa de lunga....
Inainte de telecomenzile cu LED de infrarosu, au existat si unele cu ultrasunele, pe frecventa de 40 KHz. Asta in anii '70, chiar la televizoare relativ moderne, cu TDA3560 in decodorul PAL, cu sinteza de frecventa si prescaler (U664) in partea de receptie.
Am avut un coleg de serviciu (anii '80) care primise de la sora lui din Germania un astfel de televizor. Locuia la etajul al 3-lea, lasa televizorul pornit, fereastra deschisa si pleca jos la banca din fara blocului, la discutii cu vecinii. Telecomanda o avea la el si cu ea oprea televizorul de jos de la banca, asa era de sensibil receptorul.
Circuite de astfel de telecomenzi s-au gasit (rar) prin targuri, imediat dupa 1990. S-ar putea sa vedeti pe undeva astfel de circuite si sa nu le bagati in seama. Se pot recupera traductoarele (de emisie si de receptie), amplificatorul operational (cu zgomot mic) de la receptie, bobine pe miez de ferita (oala reglabila) si niste module cu un tranzistor MOSFET cu poarta neprotejata (Ri de...
Ultimul mesaj
Daca vedeti pe undeva traductoare (emisie + receptie) de la astfel de telecomenzi, sa nu ezitati sa le cumparati. Se pot face cu ele experiente didactice (reflexia si refractia undelor mecanice, efectul Doppler, difractia), dar si alarme (antifurt, de protectia personalului etc) etc.
Pe Google apar si traductoare de emisie puternice (zeci de watti), utilizate la cuvele de curatare prin cavitatie. Cred ca ar merge si la sterilizarea mustului, sa se opreasca fermentarea si sa nu se acreasca rapid.
Direct Ignition Coil (se pare inițial Toyota Ignition Coil) - se pare din ce în ce mai mult utilizată bobină de inducție pentru aprinderile electronice. De dimensiune mai redusă, se montează direct în capul fiecărei bujii (deci lipsă nevoie de fișe), înglobând (cel puțin) și tranzistorul comutator (ruptor).
De regulă are 4 pini : plus, masa, impuls și încă unul pentru informația despre curentul prin secundar (absența sau nivelul mic va fi semnalizată). În afara tranzistorului, posibil să mai fie și un alt cip și alte componente auxiliare ... Pentru semnalul de comandă provenit de la ECM nu este nevoie decât de un fir obișnuit. Deci tranzistorul de putere s-a mutat din ECM în respectiva bobină.
De pe elforum.info am aflat despre un program free pentru desenarea schemelor electronice. Doar atat, fara simulare sau proiectare PCB. Era laudat de forumisti.
Nu l-am instalat inca, folosesc in acest scop Circuit Maker, care nu are simboluri pentru toate componentele (cum as vrea).
Forumistii mai tineri pot sa-l incerce si sa ne povesteasca despre el. Cand voi avea timp, am sa-l instalez si eu.
Ultimul mesaj
Dupa ce am descarcat programul + dll-uri de pe Google Drive, mi-a aparut mesajul ca ar fi virusat. Acum a fost blocata descarcarea.
Il luati de pe site-ul oficial si ii puneti in folder dll-urile necesare.
dll.jpg
==================================
Este destul de limitat acest program oferit gratis. Nu are simboluri pentru tuburi electronice, pentru microfon, difuzor etc. Are simbol pentru MOSFET cu doua porti (tetroda), care la Circuit Maker lipseste.
Merita sa fie folosit, dar nu este cum as vrea.
Categoria - bine de știut .
Regulatorul de tensiune menține tensiunea la bornele alternatorului în limitele admisibile în toate condițiile de funcționare (turații diferite, consumuri diferite, temperaturi diferite). De reținut că pe timpul funcționării alternatorului, bateria nu furnizează energie electrică, doar se încarcă.
Principiul de funcționare
Modulul regulator este atașat alternatorului auto, care dispune de regulă de un redresor suplimentar (încă trei diode), pentru alimentarea schemei de excitație doar când alternatorul este rotit.
Toate regulatoarele de tensiune funcționează pe acelaș principiu – măresc sau micșorează curentul în înfășurarea de excitație (de pe rotor), pentru a mări sau micșora după nevoie tensiunea generată. În acest scop, valoarea tensiunii este supravegheată într-un anume fel.
Particularitatea acestor regulatoare o reprezintă funcționarea în comutație a circuitului electronic și a bobinei de excitație în ansamblu. Toate elementele semiconductoare din...
La aceasta postare am sa va prezint efectul negativ (asupra frecventei de oscilatie) al prezentei armonicelor in semnalul generat.
Voi discuta despre un oscilator simplu cu retea Wien, usor de realizat practic, pentru verificarea teoriei si simularilor SPICE.
Osc_Wien.jpg
Se observa ca circuitul are doua bucle de reactie, una pozitiva cu circuitul selectiv Wien (R1, C1, R2, C2) care determina frecventa de oscilatie, si alta negativa cu divizorul de tensiune R3 si R4.
Reactia negativa (neselectiva) se regleaza cu R3 si permite modificarea amplificarii astfel incat sa se obtina intrarea in oscilatie. Cum factorul de transfer al circuitului Wien este egal cu 1/3, pentru intrarea in oscilatie (indeplinirea conditiei (beta x A) =1, unde beta este factorul de transfer al retelei Wien), rezulta ca amplificarea necesara trebuie sa aiba valoarea 3. Amplicarea este data de raportul R4/R3, fiind A=1+R4/R3.
Daca amplificara A este strict la valoare necesara (A=3), se amorseaza oscilatia...
Ultimul mesaj
Se poate evita utilizarea tranzistoarelor JFET de RF cu canal p, de tipul 2N5460 (2N5461, 2N5462), daca circuitul oscilant LC nu se mai conecteaza la masa (V-), ci la V+. In RF tot la masa este, pentru ca intre V+ si V- este conectat un condensator de decuplare.
Osc_LC_AGC_nJFET-TB.jpg
Osc_LC_AGC_JFET_osc.jpg
Daca dupa detector se conecteaza un milivoltmetru amalogic (recuperat de la un radio Selena, casetofon etc), ca in schema postata anterior, se poate obtine un grid-dip-meter sensibil.
Valoarea rezistorului R10 se determina experimental, in functie de parametrii tranzistorului JFET Q3. Curentul prin Q3 sa fie de ordinul 2-3 mA in absenta oscilatiei (cand se scurtcircuiteaza circuitul LC)
Recent am demolat un televizor vechi de tipul Rubin 102, de unde am recuperat lampile, transformatoarele si o parte din restul pieselor. M-am bucurat in special de lampile 6J1P, copiate de rusi dupa 6AK5 (SUA).
Mai aveam cateva zeci de astfel de lampi, din recuperari si cumparate in anul 1991 de la un magazin din Motru (aparent proveneau din stocurile de la unitatile service ale UCECOM). Sunt pentode de RF (mici si dragalase) proiectate in anii '40 (in timpul ww2) pentru amplificatoarele de frecventa lntermediara (pana in 100 de MHz) ale instalatiilor RADAR de pe avioane.
Cautand date despre rezistenta echivalenta de zgomot a acestor pentode, am dat peste un articol interesant preluat din revista QST (02/1966).
Acolo este dat un tabel cu performantele de zgomot ale lampilor utilizate (la timpul respectiv) frecvent in radioreceptoare. Rezistenta echivalenta de zgomot este calculata (pe unor formule stabilite de inginerii de MIT si de la RCA - Radiotron), lipsind din cataloage...
Ultimul mesaj
Majoritatea pentodelor au grila supresoare legata la un terminal (conectat la soclu). Lampa 6J1P (=6AK5=6F32=EF95) a fost proiectata sa mearga in amplificatoare pana la 400 MHz si din acest motiv s-a preferat ca grila supresoare sa se conecteze intern la catod, pentru inductanta minima a legaturii.
In schimb lampa 6J2P (6Ж2П = 6AS6) are conexiune la grila supresoare. Este mai putin folosita decat 6J1P.
Si pentoda EL84 (audio - putere) are grila supresoare conectata la catod.
Este considerata echivalenta cu 6P14P, care de fapt este o tetroda cu fascicule dirijate.
Tetrodele cu fascicule au carateristica anodica ca la pentode si din acest motiv sunt incluse in categoria pentodelor.
Sunt tuburi electronice speciale utilizate la masurarea curentilor extrem de mici, de ordinul pA sau chiar fA (10 la puterea -15 A). In general sunt lampi cu catodul incalzit direct (filament), care merg la tensiune de alimentare scazuta (de ordinul voltilor), astfel incat sa nu se ionizeze gazele reziduale din interior si sa creasca curentul grilei de comanda. Curentul grilei de comanda (G1) este minim la o anumita valoare a tensiunii de negativare (de regula sub 1V). La unele tuburi electrometrice pe G1 se aplica tensiune pozitiva (de ordinul voltilor), are rol de accelerarare a electronilor emisi de catod, respectiv comanda se face cu G2.
Se utilizeaza in fizica nucleara la masurarea radiatiilor cu camera de ionizare, la detectoare de incendiu, la pH-metre, la teraohmetre, etc.
Tuburile electrometrice sunt practic insensibile la supratensiunile (pe grila de comanda) generate de sarcinile electrostatice. Este principalul lor avantaj.
In prezent se utilizeaza rar pentru ca rolul...
Ultimul mesaj
Presupun ca ati citit datele de catalog din pdf-urile indicate la prima postare. Acolo se spune ca tuburile electrometrice trebuie tinute la intuneric in timpul functionarii, sa nu creasca curentul grilei de comanda prin efect fotoelectric.
Eu detin cateva lampi de genul asta. Una am recuperat-o dintr-un pH-metru vechi casat (aruncat in curtea interioara a fac. de chimie), o lampa ruseasca (pe soclu heptal) o am dintr-un radiometru cu camera de ionizare, alta lampa am cumparat-o din targ.
Pentru utilizari mai putin pretentioase (la nivel de pA, nu de fA) se pot utiliza lampi obisnuite, pe baterii (DL96 etc). Cu circuite de stabilizare a tensiunilor de alimentare (catod, anodica) si convertor I-U cu amplificator operational, se pot obtine rezultate excelente. Tensiunea anodica sa nu depaseasca 10 V. Se pot face experiente de electrostatica (la fizica) fara riscul sa se distruga tubul electronic (cu FET-uri sunt riscuri mari).
La serviciu am lucrat cu un electrometru Keithley model...
Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum
2026 Hobby-Electronics - Toate drepturile rezervate - Realizat si administrat de Adrian Biruescu - www.itcarad.ro
