Eu inca lucrez cu un MAVO-2. Am si TL4M nou (la pastrare), un alt multimetru rusesc, tot nou, MAVO-35 din casari, doua chinezarii ieftine.
In anii '80 lucram cu un multmetru RDG, cumparat cu 1250 lei (jumatate din salariul de profesor stagiar). Foarte sensibil la lovituri (se rupea acul din fibra de sticla).
Am si trei multimetre RDG cu amplificator cu FET, noi, nepipaite. Le-am luat din gramada de aparatura casata (cred ca la ordin, pentru distrugerea bazei materiale a facultatii la care lucram). Nu le-am testat pana acum.
Analogicele au unele avantaje, de asta nu renunt la ele.
Este putin probabil sa stiti ce este amplificatorul lock-in, pentru ca este un instrument utilizat mai mult in cercetare, la masurarea semnalelor slabe, ingropate in zgomot de fond.
Este alcatuit dintr-un preamplificator (a.c.) cu zgomot mic si un redresor comandat (detector sensibil la faza). Semnalul care trebuie masurat este intrerupt periodic cu frecventa mare (KHz, chiar MHz). Daca se masoara semnale optice se foloseste un chopper, care este alcatuit dintr-un disc cu perforatii, actionat de un motor sincron.
Chopperul furnizeaza si un semnal de referinta, care comanda functionarea redresorului sincron. Dupa redresor urmeaza un filtru trece-jos, care este de obicei alcatuit dintr-un circuit de integrare de tip RC. Utilizand redresarea comandata, in faza cu semnalul care trebuie masurat, se poate reduce foarte mult zgomotul de fond. Zgomotul are faza variabila aleator si prin mediere dupa redresare pe timp suficient de mare da rezultat aproape de zero. Semnalul util este in faza...
Ultimul mesaj
Inainte cu un an de "lovilutie" am obtinut o detasare (contra 5000 lei) la un liceu din Craiova, in incercarea de a obtine titularizarea (care costa aproape 100000 lei - cat o Dacia). Posturile in orasele mari erau blocate, dar se puteau face misculatii (mafia lucra).
Cu ocazia asta mi-au dat (suplinire) niste ore de laborator la facultate, ca pretext sa le repar din aparatura defecta (maldare, aproape totul era defect).
Tocmai reincarcasera (la IFA) cu Ne-Ne laserele pe care le repornisem cand eram student, insa avand vechea problema (luau aer in tub), la scurt timp au inceput sa palpaie. Reincarcare costa enorm (40000 lei/bucata- pret de batjocura). Daca le-ar fi tinut pornite tot timpul, isi mentineau vidul mai mult timp, pentru ca aerul care intra in tub se ioniza si reactiona chimic cu electrozii.
I-am spus laborantei sa le lase pornite la plecare, fara sa stie cadrele didactice, care nu isi asumau acest risc.
Cateva zile totul a fost in regula, dar la un moment dat niste...
De mult voiam sa construiesc o sonda diferentiala, si acum cu statul acasa e mai mult timp pentru finalizat proiecte oprite de ani de zile.
Asta e schema sondei mele. Am optat pentru capsule SOT23-5, si prin cutii aveam ADA4851-1 si LMH6723. Am folosit ADA4851-1 in aceasta sonda.
Cablajul e facut sa intre intr-o cutie Hammond 1591-A. Are sa aiba o decupatura pentru iesirea BNC si cateva gauri pentru cei 2 crocodili si alta gaura laterala pentru alimentare. Daca cineva imi poate sugera un conector (diametru 6-7mm maximum gaura posibila) cu 3 pini (sau 2 + ecran metalic) pentru alimentare as aprecia - multumesc.
Asta e cablajul gol, care - evident - are greseli de silkscreen (condensatoarele de decuplare de pe dos sunt notate pe fata, + de la alimentare este gresit indicat).
Daca cineva este interesat sa construiasca:
1. Cu ADA4851-1 are o liniaritate superioara la 0,1dB pana la 1MHz. Incerc sa construiesc alt prototip cu LMH6723 si ar trebui sa creasca banda cu un ordin de...
Ultimul mesaj
Nu am vazut la vanzare sonde diferentiale (industriale) care sa functioneze cu CMRR de minim 40dB la frecventa mai mare decat cativa MHz. Poate ca sunt, dar pentru aplicatii speciale (cercetare).
In schimb, am vazut intr-o carte ruseasca despre FET--uri, o schema de principiu (fara valori la componente), cu cateva tranzistoare si etaj diferential cu JFET la intrare, care (zicea autorul ca) ar fi ners cu CMRR de 40 dB la frecventa de 100 MHz. CMRR se regla cu un potentiometru in circuitul de drena la etajul diferential. Nu tuseste daca din cand in cand se aplica semnal pe mod comun (intrarile legate impreuna) si din potentiometru se regleaza pentru semnal minim (chiar zero) la iesire.
Am realizat un beta-metru după o schemă a lui Rod Elliot:
Betametru performant.jpg
....realizarea practică:
Potențiometrul VR1 a fost împărțit in două și am adăugat un comutator cu 3 poziții pt alimentare și tipul tranzistorului......pe radiator se fixează trz de puteri medii și mari ca să nu avem derivă termică importantă iar pt. tranzistori mici am prevăzut conectorul de lângă cablurile de legătură....sunt mulțumit de el permite sortări de calitate ,mai ales la trz de putere!....spor!
Ultimul mesaj
Se poate cumpara un modul 5CT1N sau 7CT1N, se pune intr-o carcasa impreuna cu o sursa stabilizata care sa furnizeze tensiunile necesare, se trag fire de la iesirile din modul la intrarile X si Y ale unui osciloscop si aveti un caracteriscop bun. Este mai simplu decat sa-l construiti de la zero. Modulele 5CT1N sau 7CT1N mai apar pe ebay, dar sunt rare pentru ca au fost fabricate in anii 197x.
Schema pentru 5CT1N sau 7CT1N se gaseste pe net.
Sunt informatii utile in cartea respectiva, pentru cei care isi proiecteaza singuri diverse circuite analogice, altele decat amplificatoarele pentru osciloscoape.
Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum
2026 Hobby-Electronics - Toate drepturile rezervate - Realizat si administrat de Adrian Biruescu - www.itcarad.ro
