Hobby Eletcronics Forum

Simulati dumneavoastra, astept cu nerabdare sa ne luminati in toate privintele, nu doar sa ne luati de urechi.

Am simplificat schema de la amplicatorul cascoda (tranzistor + trioda), intrucat nu era necesar ca grila triodei sa fie la potential ridicat. Si cu grila la masa, tensiunea in catod este suficienta pentru functionarea tranzistorului. Tensiunea filament-catod este mica si nu cred ca sunt probleme in privinta fiabilitatii tubului. De pe elforum.info am citit ca este bine ca filamentul sa fie la potential putin mai mare decat catodul, sa se evite pulverizarea catodica a filamentului. La tensiune de sub 20 V nu se pune problema asta. Ar putea sa intre ceva brum de retea in catodul triodei, prin capacitatea (de 5 pF) dintre catod si filament.

Amplificarea etajului cu trioda scade de la 108 la frecventa joasa, la 103 la 20 KHz, procentual reducerea este nesemnifiativa. Pe simulare cu lampa 12AU7 (ECC82, care este pe aproape de trioda din ECL82). Trebuie vazut cum va fi in practica.
Din schema japonezului am preluat ideea cu tranzistor in catodul triodei. Am pus un condensator de 2,2 nF in paralel cu primarul transformatorului de iesire, sa se evite supratensiunile de comutatie care pot sa strapunga izolatia dintre spire. Mai bun ar fi fost un varistor de 200 V, dar nu am la dispozitie.

Din punct de vedere al brumului de retea transmis prin capacitatea dintre filament si catod, schema japonezului este net superioara celei cascoda propusa de mine. Tensiunea de brum la iesirea etajului preamplificator este de aproape zece ori mai mica la shema japonezului (sub 0,5 mV). Pentru ca la varianta cascoda brumul este amplificat de trioda, iar la versiunea cu sarcina activa brumul ajunge direct la iesirea etajului amplificator, neamplificat.
Nici schemele date de rusi, cu rezistenta din catod nedecuplata cu condensator electrolitic, pentru liniarizare, nu sunt grozave, au brum de la filamente. Tot variantele clasice, cu catodul decuplat la masa montajului, sunt cele mai bune.
La schema japonezului trebuie doua infasurari pentru alimentarea filamentelor, la montaj stereo. Nu ai cum sa alimentezi filamentul altor lampi (corector de ton, preamplificator), pentru ca filamentele ar fi la potential mare. Partea de preamplifiare se face cu tranzistoare, sau se pune a treia infasurare pentru filamente.


Pentru largirea benzii de frecventa a etajului cu trioda, se poate inlocui tranzistorul Q1 cu o cascoda.

Am facut mai multe simulari ca sa lamuresc problema. In primul rand la varianta clasica, cu rezistor de negativare automata in catodul triodei si condensator de decuplare. Cu modelul de la 12AU7 (ECC82) amplificarea triodei este modesta, aproximativ 14. Iar efectul Miller reduce banda de frecventa. Pentru radio AM este suficienta, lampa ECL82 pentru aplicatia asta a fost proiectata.
Cu modelul de la 12AX7 (ECC83) amplificarea creste de cateva ori (este peste 50) dar se si ingusteaza banda audio de la efectul Miller.







Varianta optima este cu trioda cu grila la masa si semnalul adus in catod prin repetor de semnal cu JFET si tranzistor bipolar. Tensiunea pentru alimentarea tranzistoarelor se ia din catodul pentodei (se filtreaza suplimentar).
In acest caz raspunsul in frecventa este plat si brumul de la cuplajul capacitiv filament-catod (trioda) este eliminat. Tranzistorul bipolar are impedanta mica in emitor si nu permite trecerea brumului in catodul triodei (este ca la decuplarea catodului cu condensator). Trebuie sa se vada care potential este mai mare, in emitorul tranzistorului sau in catodul triodei, pentru conectarea corecta a condensatorului electrolitic (polarizat).
Trioda de la ECL82 are rezistenta interna mai mare ca la ECC82, deci si amplificarea este mai mare, dar nu ca la ECC83. Am simulat cu ce are Circuit Maker in libraria de modele.

Pansament pentru sufletul lamparilor.

https://rele-shop.com/userfls/shop/larg ... -06p2b.jpg

Cu ocazia asta va fac "cadou" o pentoda finala buna (6P6S - pe soclu octal), mai puternica decat pentoda de la ECL82.

https://encrypted-tbn0.gstatic.com/imag ... g&usqp=CAU

Am lucrat cu 6P6S cand eram elev la liceu (anii '70), la un radioreceptor. M-a uns la suflet.

Simulat cu modelul de la 12AX7 (ECC83) amplificarea etajului cu trioda este egala cu 50. Trioda de la ECL82 are amplificarea (SRi) egala cu 70, iar la ECC83 este 100. Este de asteptat ca etajul cu trioda de la ECL82 sa aiba amplicarea 35, ceea ce este foarte bine. Problema este ca nivelul distorsiunilor armonice este mare la nivel de semnal mare. Asa se spune in foaia de catalog de la ECC83.
https://frank.pocnet.net/sheets/010/e/ECC83.pdf
Avantajul amplificatoarelor cu lampi in clasa A este nivelul neglijabil de distorsiuni la semnal redus.


Din simulare rezulta ca banda de frecventa a etajului cu trioda depaseste 100 KHz.
Se observa ca s-a folosit repetor de semnal cu tranzistor bipolar, comandat de un repetor de semnal cu JFET, pentru obtinerea unei impedante la iesirea tranzistorului bipolar (in emitor) de ordinul ohmilor. Curentul prin tranzistorul bipolar este de cativa miliamperi (cel putin 3), pentru impedanta mica.

Se poate atenua (mult !) efectul negativ (reducerea benzii de frecventa) produs de capacitatea Miller de la intrarea triodei, daca semnalul este trecut printr-un repetor pe sursa cu JFET, care are impedanta la iesire sub 300 ohmi. Efectul Miller este "distructiv" la impedante mari ale surei de semnal. Probabil ca este varianta cea mai buna in cazul schemei japonezului. Are si avantajul impedantei mari la intrare.

Domnule @carageae , ati facut pana la urma amplificatorul respectiv ? Lampi aveti, ca v-am dat 4 x 5F3P. Astept sa vad montajul.

NU, dar nu am abandonat...insa in toamna a decedat tatal meu si acum sunt blocat de toate chestiile ce le aveam depozitate la Calafat, asteptam sa vindem casa de acolo. Pana atunci nu pot sa fac nimic pe lampi sau constructii care cer mai mult decat o masa mica de la calculator.

VAX scrie: Joi Iul 27, 2023 4:26 pm De pe elforum.info am citit ca este bine ca filamentul sa fie la potential putin mai mare decat catodul, sa se evite pulverizarea catodica a filamentului. La tensiune de sub 20 V nu se pune problema asta. Ar putea sa intre ceva brum de retea in catodul triodei, prin capacitatea (de 5 pF) dintre catod si filament.

Acolo eu cred ca am scris prima data despre asta...dar evident nu am inventat eu solutia. Am citit-o in cartea de mai jos, pe care o am in original, primita de la redactia "Le haut parleur" in 1996...pe atunci, ca student, citeam lunar revista, la Centrul Cultural Francez din Iaşi, unde eram înscris. Apăruse in revista reclama cartii si adresasem niste intrebari autorului ei. Care se pare ca nu le-a considerat chiar "prostii" si mi-a trimis cartea. Eu am postat-o pe un forum de unde a preluat-o d-l Delgiorgi....

la pagina 77 e data explicatia, e vorba de o emisie secundara a filamentului, anulata de potentialul pozitiv al catodului. Ce reactanta are 5pF la 50hz? Intr-adevar, practic vorbind, metoda nu merge la tuburile cu leakage mare intre filament si catod, dar atunci e vorba de mai mult decat cei 5pF sau cat e dat in cataloage. Pentru asta mi se par interesante tuburile proiectate pt. alimentarea serie la retea, cele la 300mA, seria P sau altele....se pare ca sunt proiectate pt. o izolatie mai buna filament-catod.