Hobby Eletcronics Forum

Sunt foarte eficiente dar praful e marea problemă. Trebuie ținut afară din carcasa amplifului.
Ideea a fost de împrumut, după ce am văzut o poză pusă de cineva cu un astfel de radiator folosit la niște probe pe masa de lucru.
Mi-am zis să încerc ,că tot păstrasem câteva plăci de bază de prin calculatoarele folosite la firmă.

În afara problemei legată de colmatarea cu praf , rămâne problema zgomotului produs de ventilator .
Există multe metode de control a turației ventilatoarelor .
Consider că cea mai eficientă metodă este controlul turației în funcție de temperatura radiatorului L , temperatura radiatorului R , temperatura transformatorului de rețea în patru trepte de turație ( 45° , 55° , 65° și avertizare vizuală , 75° prealarmă termică și avertizare vizuală , 85° avertizare vizuală de supratemperatură și protecție termică prin deconectarea transformatoarelor de rețea , dar cu histerezis la reconectare , după răcire la o temperatură de max 65° ) suprapusă cu un reglaj continuu în funcție de nivelul instantaneu de semnal pe ieșire începând cu 10 W pe sarcină standard de 8 ohmi și având o constantă de timp astfel : timp de atac 50 milisecunde , timp de cădere de peste 5 secunde , astfel încât basul să nu moduleze ventilatorul .
Evident , circuitul de protecție a incintelor și controlul ventilatorului sunt alimentate separat .
Sper că aceste amănunte sunt suficiente .
Cu siguranță ventilația amplificatorului va fi mixtă : pasivă prin intermediul carcasei și activa , cu un ventilator low noise , dispus în interiorul carcasei .

Acest tip de carcasă intenționez să folosesc pentru amplificatorul descris mai sus .
Producătorul este Modushop , o firmă italiană .
Carcasa are radiatoare laterale de dimensiuni generoase , înălțimea este standard 5U ( cinci unități de rack ) adică 210 mm .
Va semăna cu amplificatoarele produse de Dan D'Agostino ( la ștecher ) !
Va fi un monstru , dar și prețul carcasei e monstruos ( aproape 300 € fără transport ) .
Estimez că prețul de fabricație nu va fi mai mic de 1500€ ...

Nu-mi place cutia caci vine cu 4 bucati radiatoare. Va cere niscai mecanica ca sa ai un transfer bun intre cele 2 placi.

Pentru ampliful meu de ascultare am o cutie similara (doar 100mm inaltime) dar cu radiatoarele latura completa (o bucata).

Fiind completa din aluminiu, e practic un radiator toata cutia.

Acum finalizez Sara, insa un blestemat de hum ma tine in loc.

Păi ... situația este complet diferită , în cazul meu discutăm de 8 perechi de finali pe fiecare canal !
Cele 8 perechi de finali vor fi prinși pe o talpă de Al , de dimensiuni aproximative 100x400 mm , probabil groasă de 5 sau 6 mm .
Acea talpă va uni termic cele două radiatoare de pe laterala carcasei ... evident , asezonată din belșug cu pastă siliconică și restul meniului etc .

Problema cu zgomotul ventilatoarelor este una destul de simpla dar greu de pus in practica. Greu datorita costului.
Vibratia aia trebuie sa se descarce undeva, intr-o masa, nu in niste table de zero virgula N mm prinse in cateva surubele. Atasand un ventilator pe o tabla de 0,8 si altul pe una de 2mm se simte imediat diferenta.

Carcasa fabricată de Modushop ( preferata de mine ) are capacele din tabla de Al anodizata negru și este groasă de 3 mm .
Ventilatoarele ( vor fi două , 80x80x25 mm ) vor fi amplasate pe burta amplificatorului , vor împinge aerul în carcasă in zona celor două radiatoare laterale , ca să completeze curenții naturali ascendenți ( de jos in sus ) ...
Portfiltrele și filtrele ventilatoarelor vor fi asemănătoare cu cele de mai jos :

hpavictor scrie: Joi Sep 03, 2020 12:14 am Părerea mea este că trebuie folosite doua ventilatoare ( cu turația controlată de temperatura ) unul care să împinga și unul care să tragă , dar radiatoarele trebuie amplasate exact ca la V cooling .

Aceasta este si parerea mea! Eu personal am intalnit solutia V cooling in timpul mentenantei efectuate la un Dynacord, m-a intrigat asezarea oarecum atipica a radiatoarelor de racire, studiind diferite materiale pe net, impreuna cu unele masuratori de temperatura in punctele cheie ale blocului de amplificare, am ajuns la concluza ca este o solutie remarcabila, si foarte eficienta! Trebuie sa fac precizarea, in ceea ce ma priveste, cand fac afirmatii legate de amplificatoarele solid-state, ma raportez de cele mai multe ori, la amplificatoarele pentru sonorizari PRO, deci implicit cu un numar consistent de finali amplasati pe radiatoare, si de cele mai multe ori, radiatoare tip tunel!

Un alt aspect despre care vad ca s-a amintit ceva, dar din pacate discutia a luat o alta directie, este dat de profilul radiatorului! De exemplu, am folosit niste radiatoare achizitionate de la colegul @DjLeco , foarte bune ca si disipatie termica, racite activ bineinteles! Pe scurt, exista radiatoare tip tunel cu talpa, pe care se prind finalii impreuna cu placa modulului final, si cu aripioare de racire doar pe fata opusa a radiatorului si exista radiatoare care se monteaza pe PCB, vertical, si la care finalii se monteaza in pozitie verticala, cu aripiare si profil de racire atat pe fata opusa cat si pe fata pe care se monteaza tranzistorii, radiatoare la care, in general tranzistorii se prin cu lamele metalice elastice.Bineinteles, exista in amplificatoare si alte tipologii particulare de radiatoare, derivate din acestea, fiecare cu particularitatile lui.

Insa, din ce am observat eu, radiatoarele din primul model mentionat se preteaza mai bine pentru V cooling, pe cand radiatoarele din cel de-al doilea caz se preteaza foarte bine pentru parallel cooling, dar nu oricum, ci cu mentiunea folosii a doua bucati radiatoare pentru un singur etaj final! Astfel, un radiator se va atasa pe o latura a PCB-ului, pe care se vor prinde tranzistorii PNP sa zicem, iar al doilea radiator pe cealalta latura a PCB-ului, pe care se vor prinde tranzistorii NPN de exemplu. Astfel un bloc de putere cu 2 canale va fi dotat cu 4 radiatoare!

De aici, rezulta niste particularitati, dintre care cea mai importanta este faptul ca se poate realiza cuplajul termic intre finali si radiator, fara a se mai folosi izolator electric intre talpa tranzistorului si radiator, cu avantaje de care nu mai amintesc! Dezavantajul poate fi dat de o oarecare dificultate in asamblarea amplificatorului, pentru ca trebuie sa tinel cont de potentialele de tensiune ce apar in masa radiatoarelor, si de necesitatea izolarii electrice a acestora, atat intre ele, cat si fata de carcasa!

Evident, cele expuse mai sus, reprezinta doar parerea mea, obtinuta in urma experimentelor si a experientei mele de-a lungul timpului, parere care poate fi subiectiva, sunt constient ca nu sunt detinatorul adevarului absolut!

carageae scrie: Sâm Sep 05, 2020 2:18 am ... o intrebare colaterala: un radiator de procesor mediu, sa zicem alea Titan folosite pe vremea "socket A" cam cat poate disipa, daca e un singur tranzistor montat pe el? Evident unul cu prindere cu surub, carcasele TO3 nu merg pe asa ceva...dar o gaura filetata in zona clemei se poate face.

Teoretic 65 sau 70W cu un ventilator 8x8cm bun functionand la turatie maxima, cu cca 65grd pe radiator, dar pt o incarcare "dinamica" a procesorului. Si pus sa impinga aerul, pt a indeparta mai repede cadura de la baza radiatorului (asa scrie la carte). Practic doar vreo 30W continuu, in aceleasi conditii. Cu un ventilator mai modest si eventual pus la 50-65% din turatia maxima, cam 15-16W disipati continuu, la o temp. a rad. de 45-50grd.

Later edit - si un raspuns exact la subiectul topicului: Tragerea sau impingerea aerului se alege un functie de necesitatile de racire, Adica, daca vrei o racire maxima intr-o zona, pui ventilatorul sa sufle aer cu viteza maxima spre acea zona (cazul procesoarelor). Daca vrei o racire cat mai un uniforma a unei zone mai largi - cazul tunelurilor de racire pt audio-pro, folosesti solutia in V (Victor presented). Daca vrei sa racesti relativ uniform o carcasa, aplici 2 ventilatoare realizand un circuit trage-impinge. La carcasele de pc-uri evacuarea aerului este adesea lasata pe seama ventilatorului din sursa.
In zona industriala de multe ori esti conditionat de imperative constructive asa ca pt uniformizarea temperaturilor pe un radiator sau tunel de racire se monteaza componentele in ordinea descrescatoare a puterii disipate, cel mai fierbinte fiind plasat in zona unde aerul este cel mai rece si eventual are viteza maxima. Daca se poate. De obicei solutiile industriale serioase au coeficienti de siguranta destul de ridicati.

Trebuie stiut ca diferenta de putere disipata intre un radiator racit pasiv si acelasi radiator racit activ este imensa, de 5-10 ori. Chiar si o ventilare usoara a peliculei de aer fierbinte din imediata apropiere a radiatorului ii mareste capacitatea de racire de 2-3 ori.
Un alt element esential care nu trebuie scapat din vedere, este distanta dintre aripioarele radiatorului - cele de procesor le au de obicei f apropiate fiind prin definitie dedicate racirii fortate. Lasat liber - pe racire naturala, un radiator de procesor poate disipa o putere f mica, din cauza apropierii mari a aripioarelor - pur si smplu nu se formeaza curentii de aer. Se poate proba sacrificand un astfel de radiator, rupand din aripioare (1 - doua spatii, 1 - 2 spatii). In acest fel, lasat pasiv, radiatorul reuseste sa disipe mai multa caldura, respectiv sa fie mai rece la aceeasi putere disipata.