Hobby Eletcronics Forum

Cred ca se produc circuite integrate, monolitice sau hibride, cu parametri cel putin egali cu cei ai schemelor prezentate. Scheme asa de stufoase, complicate din motive comerciale (grandomaneala), sunt specifice integratelor. S-au ieftinit componentele, s-au miniaturizat (SMD), realizarea practica se face automatizat.
Stiu ca americanii si japonezii fabricau astfel de integrate, americanii pentru domeniul militar, iar japonezii pentru audio comercial.
E cam dambla sa bagi o gramada de componente in ceva care se poate face mai simplu si cu performante bune. Mie si chestia cu amplificatoare audio pe lampi (grele si si scumpe) mi se pare o prostie, mai ales la puteri mari'. Este un adevarat folclor ca ar suna mai bine.
Audio pe lampi din motive de nostalgie este ok, si mie imi plac montajele cu lampi, imi amintesc de copilarie. De asta pastrez multe lampi, patru cutii de carton de la transportul bananelor, un sfert noi si restul recuperate din casari de aparatura dar in stare perfecta.

@VAX : Ati enuntat deja acest punct de vedere, devine redundant deja...nu va contrazic, dar aici nu vorbim despre economie sau eficienta, ci despre "creme de la creme". Nu neg insa ca pot fi si amplificatoare cu o gramada de compoente scumpe făcute doar pentru a clăti ochii snobilimii, dar am făcut şi ascultat şi amplificatoare cu mai putin de 10 tranzistoare in montaj stereo care au sunat foarte bine.
Chiar si intrebarea mea referitor la amplificatoarele Vioelectric e in contextul in care acele amplificatoare au tot cate 4 finale in paralel, si de putere medie, un fel de BD139-140 - dar din seriile 2SA-2SC. Nu pentru putere sunt aici in paralel, ci probabil pt. alte considerente care imi sunt straine. Vazand acea schema de la Krell mi-am amintit de pozele cu interiorul amplficatorului Vioelectric de care am intrebat.
Cum stiu ca va pricepeti la simulari, ne-ati putea ajuta cu niste calcule la sursa Krell de mai sus pentru a avea 12 sau 15 V la iesire? Stiu, se poate determina practic, dar ar fi de ajutor daca am sti de la inceput valorile pieselor, in fond e o schema destul de clasică de stabilizator...eu as folosi asemenea surse si la alte proiecte, nu neaparat doar aici.

Am spus deja ca se pot folosi circuite integrate de serie mare (si ieftine) cu finalul in clasa AB si cu reactie negativa marita de cateva ori prin modificarea unor rezistoare, cu care sa se obtina distorsiuni mult sub cele ale castilor. Prin reactie negativa se micsoreaza si rezistenta la iesire si creste banda de frecventa.
Nu orice integrat de serie suporta grad mare de reactie. Trebuie sa li se studieze schema interna, sa suporte tensiune marita (volti, nu sute de mV) la intrare. Si trebuie umblat si la compensarea in frecventa, sa nu autooscileze la reactie marita.

Violectric , nicidecum Vioelectric .
Nu am documentație de la ei .
În plus , schema sursei KSA5 nu este completa , chiar dacă e funcțională 100% .
Lipsesc câteva etaje ( SOA , AC Detect etc ) fără care nu poate fi perfect funcțională .
Nu căutați perfecțiunea însoțită de simplitate , nu există asa ceva .

hpavictor scrie: Joi Apr 24, 2025 10:09 am Violectric , nicidecum Vioelectric .
...

Mea culpa....dar acum imi dau seama ca si amicul cu care am vorbit eu facea aceeasi confuzie, m-am luat si eu dupa el. E bine macar ca avem loc de un brand "clonă"....cum erau prin anii 90 firmele gen Panasoanic, Panascanic etc. Se pare ca pana la urma UE a interzis asemenea practici, si pe buna dreptate....luai aparatul din piata fericit ca ai luat un Panasonic nou si ieftin, apoi acasa iti dadeai seama cat e de bun si cheltuiai diferenta pe vodca
Desi respectam autenticitatea, parca mai bine suna Vioelectric, aşa...cam suna a viol...

"Nu căutați perfecțiunea însoțită de simplitate , nu există asa ceva ."

Ba exista, cu componente si tehnologie de ultima ora.
Am vazut amplificatoare operationale cu performante extraordinare (banda de frecventa, zgomot, deriva termica etc), care aveau schema mult mai simpla decat la operationalele clasice, complicate din cauza calitatii slabe a componentelor interne.
Este posibil ca pe viitor sa apara dispozitive active noi, pe baza altor principii de functionare, mult mai liniare decat cele actuale.
Ganditi-va la cum funtioneaza un MASER ca amplificator de microunde, sau un tub cu unda calatoare (amplificator cu banda extrem de larga), sau un amplificator se semnal telefonic cu fibra optica dopata cu ioni de titan (ca mediu activ LASER pompat optic cu un laser acordabil) etc. Amplificarea semnalului se face direct in fibra optica, fara conversia in semnal electric (cu fotodioda), amplificarea electrica a semnalului si reconversia in semnal optic cu dioda laser.

carageae scrie: Mie Apr 23, 2025 4:19 am In afara de riscul de descarcare inegala pe cele doua ramuri, ce ar mai putea fi? Chiar ma gandeam la un montaj din ala de masă virtuală, folosit si la amplifurile de putere, pt. o simetrie mai buna cred....

Mda , se poate imagina ceva oarecum simplu , aplicabil la orice sursa diferentiala ( metoda clasica de sursa cu urmarire ) , in asa fel incat diferentele native de tensiune ale acumulatoarelor sa nu fie catastrofale ( adica o componenta DC de peste 5 mV pe casti ) , metoda e lejer aplicabila inclusiv la sursa KSA5 .
Desigur , nu intentionez si nu cred ca e important sa dezvoltam o asemenea sursa de alimentare de tip overkill .
Cea propusa de mine cu LM317 coroborata cu metoda de marirea PSRR , recomandata de mine anterior , este la nivelul HiEnd al schemei Silicon Chip .

Cate griji va faceti de la un amarat de amplificator pentru casti. Stresul va poate dauna.

Nu cred ca este necesar circuitul care elimina componenta de curent continuu (zice-se) de la intrarea in primar a transformatorului de retea.

download/file.php?id=4672

Mi se pare ceva de nivelul patologicului. Am avut la serviciu scule serioase, de la firme mari din SUA (nanovolmetre selective, amplificator Lock-In etc), care erau proiectate inginereste, normal, fara aiureli. Am studiat si mii de note de aplicate de la firme serioase (Maxim, Texas Instruments, Burr Brown etc) si n-am intalnit asa ceva.
De unde sa apara acea componenta de cc, daca tensiunea de la retea vine din secundarul unui transformator, cu rezistenta infasurarii extrem de mica ? Si daca ar fi asa, se poate elimina componenta DC prin inserierea unui condensator nepolarizat din cele utilizate la pornirea motoarelor asincrone. Fara mii de uF, diode si alte damblageli.

Băieții deștepți susțin că prezența cc în primar suprapus pe sinusoidă schimbă spectrul de armonici al frecvenței rețelei....care trece în secundar....și produce efecte...însă, fără scule dedicate nu poți vizualiza armonicile ca să-ți formezi o părere, iar scule din astea ....mai greu pe la noi...!