Hobby Eletcronics Forum

O pagina interesanta. Daca nu va plac amplifurile, va uitati la sectiunea cu poze. Tot interesant.

https://nathaliebeimler.com/tech.html

Un mic exemplu:


Sau sectiunea poze:

Interesanta schema de mai sus , pare un amestec placut intre scheme de Mark Levinson 336 si Hitachi HMA8500 .
Din nefericire pentru unii , eu nu sunt adeptul tranzistoarelor finale MOS .

De cativa ani , am inceput sa inteleg altfel schemele audio vintage .
Ma refer doar la cele din epoca de aur a Hi-Fi ului , adica anii 1970-1990 .
Evident , am studiat doar schemele asa-numitelor aparatelor audio denumite capete de serie , cele mai evoluate produse audio , avand cu predilectie origine asiatica .
Cu siguranta , in spatele conceptului tehnic , a existat un concept filozofic necunoscut europenilor , educati dupa WW2 .
E greu de identificat si de definit in cuvinte , dar sper ca am reusit cumva sa punctez cateva idei despre liniile directoare .
Stiu ca multi dintre Dvoastra aveti multe de spus despre acest lucru .
Va invit sa comentati pe acest subiect .

Se impune o concluzie absolut logica , cumva legata de activitatea anterioara de pe forum sau de pe net aiurea , asta pentru a preveni intrebari intrebatoare inutile: de ce acum ?
Pai cand ?
Cine poate decide ca mamaliga cu carnati din 1848 este mai gustoasa decat cea din prezent ?
Desigur , nu e cazul sa discutam despre cine e mai tare : Bruzli sau JanClodVandal , Biemvee sau Merteides , Ferarii sau Lamborghinii .
Ce conteaza ?
Doar dezvoltarea planificata , stiu, ca va pute .
Cumva va aminteste de epoca bolsevicilor ... ba nostalgicilor , care esteti voi nostalgici .
De nazisti toti sunt oripilati , dar de bolsevici ... nimeni nu se leaga , oare de ce ?
In fine , ideea era de a identifica filozofia asiatica din spatele progresului .
Aveti cuvantul !

Ma refer la un amplificator referinta , Sony TA-F690ES ( da , exact , e din seria audiofila ES ) .
Performanțele acestui design sunt mai bune decât diferențialele unice obișnuite , cum sunt cele " fără vină '' , și sau diferențialele duble în serie , așa cum sunt utilizate în Hitachi sau în numeroasele sale semiclone , cum ar fi Goldmund .
Etajul de intrare probabil a inspirat pe cei de Sanyo sa produca cateva generatii de circuite integrate hibride ( ultimul produs a fost celebrul STK 3152 iii la nivel comercial iar la nivel ProAudio STK 3062-III , fiind perfect echivalente ) .
Desigur , in lumea reala nimic nu e perfect , asa ca pastram doar etajul de intrare .
Pentru etajul final propun sa analizam o minunatie tehnica a anilor '80 , Denon PMA700V .
Op-Amp-urile par să formeze un fel de corectie a erorilor numai pentru frecvențe înalte ( IC7 și, respectiv , IC 8 , alimentate flotant ), plus bucla de feedback numai pentru AC ( IC5 ) care tine sub umbrela sa doar etajul final . Se observa usor diodele cu care realizeaza o prepolarizare pentru simularea clasei A la putere mica . In viziunea mea , pentru a combina cele doua scheme , este necesar ca etajul de intrare sa aiba reactie negativa locala ( nu reactie negativa globala ) , in acest fel etajul final nu mai intarzie etajul de intrare ...

STK3152 iii poate fi replicat destul de usor in conditii DIY , pentru activitati de service , dar pentru constructia unui amplificator de la cap la coada , nu cred ca se justifica .

Cred ca acum totul e mai clar : https://en.wikipedia.org/wiki/Bob_Widlar

M-ar interesa o schema rezultata din combinarea celor doua de mai sus si as vrea sa o pun in practica; pot folosi STK3152III pentru partea de intrare? Sau e mai bine sa o fac cu componente discrete? Daca tot e sa fie cap-coada, multumesc.

STK3152 iii sau cele din aceeasi familie , crapa cu clabuci in coltul gurii , din motive de dimensionare defectuoasa .
Adica , pe hartie e creditat cu o functionare garantata +/- X volti , in realitate nu .
Recomand doar varianta DIY cu componente moderne echivalente functional , fara limitarile de disipatie impuse de capsula STK a celor de la Sanyo .
Sunt interesat de o colaborare privind un amplificator audio ce se bazeaza pe conceptul descris mai sus .

Sunetul inconfundabil al acestui STK a fost recunoscut si apreciat de catre consumatorii de muzica .
Ce il face diferit ?
Pai o privire indecenta pe schema echivalenta dezvaluie secretul acelui sunet .
Are o structura exagerat de simpla : un etaj diferential , o sarcina activa pentru acel diferential , un etaj VAS in configuratie oglinda de curent Widlar comandata , in configuratie cascod si doua generatoare de curent pentru stabilirea punctului static de functionare .
Sa analizam , pe scurt fiecare etaj : etajul diferential - aici nu e nimic de comentat , cu exceptia faptului ca trebuie folosit in mod obligatoriu un tranzistor dual ( e imperecheat nativ , din fabricatie , deci nu se pune problema de DC offset ) cu beta mare .
in prezent exista o oferta bogata , se gaseste la preturi modice , aici recomand calduros Toshiba HN4C06J .
Sarcina activa pentru diferential , e o denumire pompoasa pentru un etaj chior o oglinda de curent de tip Widlar , notiune '' sofisticata '' popularizata de Douglas Self in amplificatorul sau celebru denumit Blameless .
Oglinda de curent prezinta avantaje senzationale in functionarea etajului diferential din intrarea audio , cu conditia ca tranzistoarele din oglinda de curent sa fie dedicate pentru scopul propus , spre exemplu celebra serie 300 de la THAT , nu in ultimul rand BCV62 de la Nexperia ( fostul Philips ) sau alta varianta , mult mai performanta si foarte ieftina ( daca putem sa acceptam asta ) de la Toshiba HN4A51J , care are performante cacatoare ( cititul datasheet-ului necesita pampers gata montat pe cititor )
Desigur , avansul tehnic din 2024 ne permite sa radem de generatoarele de curent folosite in STK , acolo jnapanezii de la Sanyo au dat partial cu mucii-n fasole .
De ce ? Pai generatorul de curent constant folosit in STK avea rolul de a proteja punctul static de functionare de variatiile tensiunii de alimentare , cunoscuta fiind nesimtirea ( justificata doar economic ) in dimensionarea defectuoasa a etajului de alimentare ( filtraj si transformator ) la limita compromisului audio .
O cale mult mai performanta ar fi inlocuirea generatoarelor de curent cu inca o oglinda dubla de curent Widlar ( nu Wilson , ca in cazul sarcinii active ) .
Nu e nicio smecherie nemaivazuta , jnapanezii foloseau demult asemenea fineturi in audio .
Pur si simplu se inlocuieste o dioda cu o rezistenta ... desigur , totul e un compromis : castigi ceva , pierzi altceva .

Etajul VAS nu e perfect dar foarte aproape , ar putea fi imbunatatit in sensul micsorarii distorsiunilor , prin adaugarea a inca unui tranzistor in conexiune Darligton cu tranzistorul '' de jos '' , conform cercetarilor lui Douglas Self , dar nu cred ca se justifica . Nivelul THD al acestui etaj este exagerat de mic si foarte greu de masurat , daca se folosesc tipurile de tranzistoare recomandate de mine . Este un etaj cascod ce alcatuieste o oglinda de curent Widlar comandata si e caracterizat printr-o linearitate exceptionala !

In schema de mai jos am evidentiat modul de inlocuire a generatoarelor de curent clasice cu oglinda dubla de curent Widlar , acest lucru imbunatateste semnificativ structura raspunsului armonic , lasand nealterata armonica a doua si in general armonicele pare . O modificare simpla , dar de mare efect !